O analiza a societatii romanesti de Lucian Davidescu

Cateva randuri:

1. "la vârf nu există un „Domn”, ci doar un sistem de privilegii care se autoperpetuează şi care funcţionează ca o inteligenţă colectivă. Are o strategie de conservare, îşi trimite reprezentanţi la vârf pentru a-i servi interesele şi distribuie eficient sarcinile în interior."

Hrebenciuc, Dan Voiculescu.

2. "Luaţi individual, politicienii nu realizează exact ce caută acolo."

Crin si Geoana nu numai ca nu stiu ce cauta acolo, dar sunt strict decorativi, de fatada.

3. "Structurile de forţă. De la judecători până la jandarmi, toţi reprezintă linia de fidelitate care trebuie să păstreze lucrurile aşa cum sunt acum. Cel mai mic salariu de aici e mai mare decât un salariu bun de profesor sau medic."

restul sunt tarani legati de glie, dintre care cei mai capabili au avut indrazneala sa emigreze intr-o societate mai libera, asa cum in Evul Mediu orasul ii atragea pe cei mai energici.

bine, in afara de cativa intreprinzatori care sunt priviti de sistem ca straini si taxati ca atare.

Schema lui Lucian Davidescu e mai complicata, apar in ea si baronii locali etc.

restul pe http://www.riscograma.ro/3811/de-ce-romania-e-un-stat-feudal/

sursa foto: photobucket.com

UPDATE: o excelenta analiza a Partidului Politic Romanesc (de orice fel) a scris blogerul de-a dura lex:

"să revenim la „partide”.

nu sunt altceva decât niște societăți feudale.

1. în care singurii care diferă sunt regii.

liderii de la vârf.

Băsescu ≠ Iliescu ≠ Roman (ante 2002) ≠ Antonescu ≠ Vadim ș.a.m.d.

[notă: din cauza aceasta PD din era Roman și PD din era Băsescu sunt două partide diferite: primul a fost coada așternută în urma lui Roman, al doilea o coadă așternută în urma lui Băsescu]"

2. "pe nivelul următor sunt nobilii ...

adică cei din conducerea partidelor și/sau cu influență mare

... ei așteaptă să preia puterea în partid (și în administrație, firește), până atunci mulându-se după lider și așteptând ca liderul să-i tragă cât mai sus (dar nu toți)."

Blaga

3. "pe nivelul al treilea sunt cavalerii.

tineri, de obicei.

adică lupii tineri.

ei mușcă adânc, din orice prind, în speranța de a deveni nobili (unii chiar regi, de exemplu Ponta).

fiecare dintre ei linge dosul regal mai mult decât toți nobilii, din toate partidele, la un loc.

principala lor tehnică comunicativă este rânjetul ironic la orice spune dujmanul "

Au fost Crin, Ponta. "Nobilii" apar des la talk-show-uri, motiv pt care nu-i cunosc.

Poezie pura! Puteti citi tot articolul aici: http://deaduralex.wordpress.com/2011/02/09/un-numar-impartid/